Ai urlat către mine „Îngroapă-ţi morţii!” 
azi noapte luna mi-a smuls toate privirile Dupa amiaza de joi 1 aprilie 2010
In seara asta m-am indragostit de-un brad.
Dupa un gard,
Pieptana linistit si tacut
Cu frunzele lui ascutite
O pala de vant.
M-astepta susurand un cantec aspru de iarna
cand mi-a taiat respiratia cu murmurul lui profund.
Am trecut pe langa el anotimpuri intregi
pana cand si-a facut curaj sa-mi vorbeasca
despre noi si despre dragostea noastra nebuna
pentru iarna.
Mi-a sagetat inima si s-a mutat cu totul la mine in gand
cu verdele, cu coaja, cu mirosul, cu seva lui toata
si acum invat sa privesc lumea prin ochii lui vesnic verzi.
10 aprilie 2010 tarziu
Nu folosim aceleasi cuvinte
Nu avem acelasi vocabular al emotiilor
Nici macar tristetile nu ni le purtam in feluri asemanatoare
Si nu, nu tipam la fel cand ne doare
Tot ce pare sa ne uneasca de fapt ne desparte
Si totusi, totusi e ceva ce ne leaga, ne tine aproape
O linie subtire peste care
Privirile noastre se vad
Inimile noastre incep sa bata
iar trupurile noastre se cauta
dupa acel Miros fioros
pentru care totul si toate
par sa aiba
4 aprilie 2010, Paste
Am lasat respiratia sa o ia inaintea vorbelor
A vorbelor care-mi muscau limba si incercau
sa-mi sparga dintii cu salbatica furie
si mi-am imaginat ca ne plimbam impreuna,
de mana, pana cand am simtit iarba
impletindu-se cu pasii nostri
si pamantul dezlegandu-ne de juraminte
Abia atunci te-am putut privi in ochi fara sa-mi fie teama
ca privirile tale ma vor zgaria ca niste maracini uscati
Abia atunci am putut din nou sa iti zambesc
Abia atunci am putut sa-mi amintesc
cat iubesc impacarea de dupa fiecare cearta
Si, hai, saruta-ma odata!
4 aprilie 2010, Paste
Sufletul meu se hraneste prin ochii trupului
cu forme, cu profunzimi si culori
mai ales culori
culori grose, laptoase, mustoase
in care-mi scufund cristalul inimii
intr-un ritual ancestral de cunoastere
intr-un ritual de contopire cu esentele luminii
intr-un ritual al iubirii
5 aprilie 2010, Paste
Zâmbete smotocite de vânt
fugărite de priviri şăgalnice
amestecate cu emoţii nedefinite.
stropi de lacrimi orbite de soare.
frumuseţea răpitoare a magnoliilor.
gâze.
privirile confuze
ale unor sentimente umflate
cât nişte troleibuze
orbecăind pe străzile pustii
ale oraşului
care se gudură ca un câine
pe lânga amurgul tot mai întârziat
din râsul copiilor.
