despre o intalnire

iubesc clipele in care zambetele oamenilor

se intalnesc ca doua pahare de cristal

fiecare plin cu licoarea

propriilor ganduri, emotii, sentimente

fiecare cu sunetul sau propriu

reverberand in sunetul celuilalt

printr-o atingere catifelata

dupa care,

fiecare

merge mai departe

mai bun

de urletul pamantului

ma agat de urletul pamantului

si ma lovesc de stele

grele

grele sunt visele mele

pentru necrescutele-mi aripi.  

tacerea ta urca

prin lumina cruda de luna

si mi se-mplanta in inima

ca un pumnal, ca o sageata

ca o piatra. 

Imi spinteca asteptarea. 

Inserarea

aceasta va plange

Inserarea

aceasta va ninge 

cu cioburi

insangerate-n amurg

de dorinte-nflorite

si date in parg. 

eu nu te mai caut

dar totusi

te plang.

inefabil plonjon

nu stiu daca noaptea aceea m-a ranit

sau a fost ultima raza de soare

care mi-a sfasiat cu tristetea ei

privirea

stiu doar ca inima mea s-a desprins atunci

din sarutul de sange al vietii mele

si printr-un inefabil plonjon

mi-a rupt sensul din sens

si carnea si oasele din intelesul fiintei

si am murit pentru lumea cea veche

asa cum credeam ca o stiu 

Mafalda Arnauth - O Mar Fala de Ti

Albastru

Ce zi e astazi?

Albastru!

Bine, zic, dar albastru este o culoare

Ba nu, imi spui, albastru este

fiecare zi in care

dorul meu de tine

se naste intr-o floare

o calatorie

am calatorit in adancul unui suspin

invesmantata intr-o lacrima.  

ca orice sentiment,  

suspinul arata pe dinafara

ca un cristal, 

un cristal plin cu inserare

in care numai ecoul putea locui.  

ecoul emotiilor trecute

sau poate nenascute

ale unor iubiri care traite

n-ar fi putut niciodata fi

atat de perfecte

 

 

pe punctul de a intelege

acolo unde noaptea se-mbina

cu gandul greu de moarte,

in punctu'acela dureros-fierbinte,

mi-aduc aminte 

si ascult:

cum mangaierea pentru trup

este un scut

scanteietor,

privirea e o casa pentru ochi

iar inima pentru bataie

e doar o zamislire,

un cantec si o infrunzire,  

a lutului carnos

in nobila sa fire

EDYIE GORME Y LOS PANCHOS-LA ULTIMA NOCHE-

Te rog ramai

Te rog sa nu plangi.
Astazi e ziua in care vreau sa-mi iau adio
Astazi e ziua in care mor
Te rog sa nu plangi
Vreau sa fiu eu cea care va plange pe toti
Vreau sa fiu eu cea care va ia durerea
Primul mort care isi plange singur viii
Care isi plange iubirea inainte de a muri
Te rog nu mai plange
Lasa iubirea aceasta nebuna de tine
sa-mi sfasie ochii si inima 
sa-ti ramana ofranda si dar 
Lasa-ma sa te mai privesc odata 
si sa iau cu mine intreaga 
bucuria de a te fi intalnit 
recunostinta de a te fi iubit 
cu toata taria fiintei mele pamantesti.
Tu, te rog, ramai sa traiesti   

Adulmecare

Noaptea aceasta mi s-a inghesuit in suflet

Visele si-au infipt radacinile adanc in somnul meu

despletindu-si emotiile in respiratiile mele

si calarindu-mi sentimentele ca pe niste comete

Nu mai stiu daca sunt la inceputul sau la sfarsitul calatoriei. 

Primesc in inima mea raspunsuri,

raspunsuri la intrebari stravechi, demult nerostite

si ascult cantecul universului

profund, etern, vibrant

Apoi ma trezesc

Sau adorm

si incep sa te caut, sa te adulmec

cu trupul viselor mele

la fel cum sufletul si inima mea

au strabatut vesnicia

infometate de dorul tau

o scurta-ngaduinta

Eu am venit pregatita pentru moarte.

Dar, zi dupa zi si noapte dupa noapte
am inceput sa uit.
Am inceput sa vreau
sa iau de la-nceput
tot ceea ce nu am putut
sa termin, sa-nteleg, sa pot
si astfel timpul sa il risipesc

Soptesc
de dor in tot
ce simt si ce cuprind
Dar numai cand iubesc
mi-aduc aminte
ca viata este doar
o scurta-ngaduinta
a unui suflet
ce s-a vrut fiinta

Glenn Gould Bach Chromatic Fantasy BWV 903

un colt din tacerea ta

Odata

am rupt un colt din tacerea ta

si-am imbracat in ea un asfintit

Si-acum, din cand in cand,

ma-ntorc in ceasul acela tacut in care

privirea ta mi-a invesmantat in dragoste lumea

ochii tai mi-au vorbit fara cuvinte

iar zambetul tau hranit din curcubee

mi-a imbratisat cu tandrete amurgul

cerul acelei inserari

a ramas suspendat in inima mea

ca o porta deschisa perpetuu

spre revelatia ca

a iubi e mai presus de a fi

Insetare

                                                                 

Da-mi sa gust din umbra ta

din tacerea ta

din zambetul pleoapei

aprins de trecerea mea prin gandul tau.

Da-mi sa gust

din inserarea parguita-ntre palmele tale 

si din zborul cocorilor adulmecand toamna

Da-mi sa gust din trupul tau de lumina

spintecand noaptea cu tandretea lui

in forma de secera

in forma de clipa

in forma aducerii mele aminte

Insetez dupa tine

iar cuvintele toate nu-mi pot satura dorul

Insetez dupa imbratisarea ta

care sa-mi umple asteptarile

precum veghea ta inserarile

despre lumea mea noua

august 2010

Am uitat sa numar.

Lumea mea veche s-a sfarsit iar lumea mea noua a-nceput cu tine

Tot ce stiam am uitat

Tot ce cunosteam s-a reinventat

Asa se face ca azi cerul meu era roz  iar norii, colorati ca niste fondante, mi se topeau in gura de dorul tau.

Pasarile fosneau iar copacii cantau, pisicile pluteau infasurate in fuioare de somn iar aerul se crapa din loc in loc ca o nuca bine coapta. Nuuu, nu eram curioasa sa trag cu ochiul pentru ca stiam déjà ce e dincolo. De altfel, de la o vreme, vreme care-a inceput cu tine, par sa stiu totul, totul despre iubire desigur. Pentru ca restul oricum nu conteaza.

Dar asta, imi place sa cred, voi ati aflat-o cu mult inaintea mea

Descantec

Adu-mi un vas

Dar să fie cel mai mare pe care îl poţi găsi

Să încapă în el toate lacrimile mele de peste zi.

Apoi, adu-mi o oală.

Dar să fie goală

Şi pune-o afară, 

pe-o prispă de noapte

s-o umple cu lapte

ielele surate

Apoi, in tacere,

lumea s-o-nconjoare

să strângă durere

s-o umple cu fiere,

s-o umple cu jale,

iar la cântătoare

în ea să-mi pogoare

bocetele toate,

frământări de noapte,

râsetele sparte.

Luna să o prindă

c-un ţipăt de grindă

şi să mă decânte

cu flori şi pământ,

cu lacrimi şi vânt,

să rămân curată

în casă şi-n trup

în inimă,-n gând

în ochi şi-n cuvânt

şi-n suflet plângând

Vorbeste-mi depre tine

„Vorbeste-mi despre tine!" mi-ai spus

„Nu, nu! Mai bine intreaba-ma despre tine

caci despre mine as putea sa-ti vorbesc

nesfarsit fara sa afli nimic.

Dar, daca iti voi vorbi despre tine, 

vei afla tot ce vrei sa stii despre mine

si despre toate felurile in care pot sa iubesc

fara sa-ti ingradesc bucuria de-a fi

perechea mea

zi de zi"

Clepsidra de sange

Miezul noptii s-a spart

si din el s-au scurs

in tacere

visele tale toate

prin clepsidra de sange

a inimii mele

din mareea noptii

Din mareea nopţii işi desprind fantastic

Trupurile goale

Dorinţele tale

Ca un abur dulce îmi respiră somnul

Vinete-albastre

Iubirile noastre               

Dup-o lună moartă îmi zâmbesc şăgalnic

Stele argintate

Dorurile toate

cine aduce ploaia

Astazi, vara si-a luat ramas bun.
A plouat mult, a plouat cald, a plouat rece.
Lacrimi sfioase, lacrimi patimase in cutele grijilor noastre.

Astazi l-am intrebat pe Bogdan "Cu ce ai venit?"
"Pe jos" raspunde el ... "De ce? Credeai ca am adus eu ploaia?"
Un ras bun merge intotdeauna cu o ploaie buna iar un gand bun merita impartasit.

Astazi mi-am facut un prieten nou http://ochiuldeveghe.over-blog.com/

Astazi am descoperit fragmente minunate de lume prin ochii unui prieten mai vechi http://www.dipse.ro/ionut/